Mărţişor: datini şi obiceiuri de primăvară la români

Legenda românească a mărţişorului, este una plină de farmec şi savoare. Ascultând-o, te şi imaginezi în dimineaţa zilei lui Mărţişor, când ţi se leagă la mână şnurul împletit alb-roşu, ca să fii sănătos şi vioi tot anul.

În vechime la români, pe data de 1 martie, marţisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, lumină-întuneric. Mărţişorul se purta de la 1 martie pâna când se arătau primele semne ale primaverii. Atunci, mărţişorul era legat de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc.

Cei captivaţi de lumea fantasticului sunt aşteptaţi în Centrului de Informare al României unde veţi descoperi carte despre credinţe, superstiţii, mit şi magie în cultura poporului român.

Linkuri utile:

Reclame

Clubul literar Poesis

Elevii claselor a XII-a ai Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, ghidaţi de Dna Natalia Hariton, profesoară de limbă şi literatură română, în data de 20 februarie s-au întrunit în cadrul clubului literar Poesis discutând despre Caracterul oral al liricii culte „La lilieci” de Marin Sorescu.

Unirea Principatelor Române

24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit. La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman. Cu acest prilej Centrul de Informare al României a organizat expoziţia de carte 24 ianuarie 1859 – Ziua Unirii Principatelor Româneşti. Sunt aşteptaţi toţi doritorii de a-şi cunoaşte istoria neamului.

APARIŢII EDITORIALE ÎN EMINESCOLOGIE

Cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii marcată la 15 ianuarie, data nașterii marelui poet național al tuturor românilor, Mihai Eminescu (1850-1889) este organizată expoziţia on-line „Toate-s vechi şi nouă toate…” apariţii editoriale în eminescologie. Expoziţia cuprinde documente din colecţia Centrului de Informare al României dar şi apariţii editoriale noi în ceea ce priveşte opera şi critica asupra operei marelui poet.

Eminescu poetul sau mitul?

Ziua Națională a Culturii a servit drept un bun prilej de a aduce un omagiu marelui poet naţional Mihai Eminescu. În data de 16 ianuarie Centru de Informare al României a fost gazda Clubului literar „Poesis”. Membrii acestuia, elevii claselor a XII-a ai Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, ghidaţi de Dna Natalia Hariton profesoară de limbă şi literatură română, l-au omagiat pe Mihai Eminescu printr-un recital de poezie.

Elevii s-au apropiat de Eminescu consultând expoziţiea Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” vernisată în CIR, care a cuprins opera poetului şi „Manuscrisele Mihai Eminescu”, o ediţie în 2 volume, coordonată de academicianul Eugen Simion, Preşedintele Academiei Române, documentele fac parte din colecţia „Carte Rară” a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.

„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie… ”

În data de 15 ianuarie, în România şi Republica Moldova se marcheză Ziua Naţională a Culturii. Această zi are drept scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale autentice, precum şi a personalităţilor artistice din domeniul culturii. Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova şi România este dedicată zilei de naștere a marelui poet Mihai Eminescu (1850-1889), personalitate care definește valorile esențiale ale culturii naționale.

Cu acest prilej în incinta Centrului de Informare al României este organizată expoziţia de documente cu genericul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” ce cuprinde opera şi critica asupra operei marelui poet. Doritorii de a lua act mai îndeaproape cu viaţa şi activitatea poetului pot efectua o călătorie virtuală prin spaţiile Muzeului „Mihai Eminescu” şi Casa memorială „Mihai Eminescu” utilizând resursele electronice din colecţia centrului.

COLINDE, COLINDE!

Sărbătorile de iarnă, îndeosebi Crăciunul la români, reprezentă o adevărată renaştere sufletească, toţi creştinii îşi reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire.
Cu prilejul sărbătorilor de iarnă Centrul de Informare al României Vă urează de sănătate şi fie că frumuseţea iernii, cu dulcele ecou al colindelor şi cu imaginea celor dragi în suflet să Vă aducă împlinire, iubire şi fericire. Sărbători fericite!

Colinde, colinde
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se ‘ntinde
Asemeni oglinzilor.
Şi tremură brazii
Mişcând ramurele,
Căci noaptea de azi-i
Când scântee stelele.
Se bucur copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele…
De dragul Mariei
Şi al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
Mihai Eminescu