„Primele ziare românești din Bălți”. Conferință științifică

În data de 17 mai în incinta Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălți și-a desfășurat lucrările conferința științifică „Primele ziare românești din Bălți”. Evenimentul a fost realizat în colaborare de Biblioteca Științifică, Centrul de informare al României, Episcopia de Bălți, Catedra de științe socioumane și asistență socială, Catedra de literatură română și universală. Parte componentă a conferinței a fost lansarea de carte: Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, vol. I-V, Coordonatori: Marius Diaconescu și Andrei Sora, Universitatea din București.

La eveniment au participat cu comunicări: PS ANTONIE, Episcop de Bălţi Mitropolia Basarabiei; Roman BOTEZAT, consilier pentru Misiune, Cultură și Tineret a Episcopiei de Bălți; Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău; Dr. Nicolae LEAHU, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți; Ludmila DOBROGEANU, Directorul Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți; Mariana MIHALEVSCHI, muzeograf, Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți.

Centrul de Informare al României a venit cu expoziţia de carte „Presa scrie istoria: Presa din Basarabia 1918-1920” organizată de Lilia Ababii, coordonatorul centrului. La conferință au participat muzeografi, profesori de istorie din Bălți, profesori și studenți USARB de la Facultatea de Litere și Facultatea de Drept și Științe Sociale.

Ion Luca Caragiale – opere aniversare

Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. În acest an două din comediile semnate de I.L.Caragiale sunt aniversare: în 1879 „O noapte furtunoasă” (140 ani de la publicare) apare pentru prima dată în „Convorbiri literare” cu o dedicaţie către Titu Maiorescu. Iar cinci ani mai târziu în 1884 „O scrisoare pierdută” (135 ani de la publicare) este pentru prima dată citită la aniversarea Junimii, la Iaşi.

Cei dornici de al redescoperi pe Caragiale sunt aşteptaţi în spaţiile Centrului de Informare al României unde aveţi acces la o valoroasă colecţie de carte.

1918. Consecinţele Unirii Basarabiei cu România

În data de 25 martie 2019 la Biblioteca Ştiinţifică USARB a avut loc Ora publică 1918 – Consecinţele Unirii Basarabiei cu România, susţinută ora publică de Ion Negrei, doctor în istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie și Pedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.

Centrul de Informare al României a fost prezent la eveniment cu o expoziţie de carte cu titlu: Unirea Basarabiei cu România – 27 martie 1918. Documentele expuse au adus în prim plan evenimentele ce au avut loc în Basarabia în acea perioadă în plan politic, social şi cultural.

La eveniment au fost prezenţi: Preasfinția Sa, Antonie, Episcop de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei, Excelența Sa, Mihai Baciu, Consul general al României la Bălți, Lidia Pădureac (moderatorul evenimentului), Prim-prorector pentru activitatea didactică – conf. univ., dr., Dna Elena Harconiţa, directorul Bibliotecii Ştiinţifice USARB, Ludmila Dobrogeanu, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, profesori de la USARB, profesori de la liceile din oraş, studenţii, elevi.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Ştiinţifică USARB, Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei, Centrul de Informare al României.

27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Cu acest prilej în data de 25 martie 2019 la Biblioteca Ştiinţifică USARB se va desfăşura Ora publică 1918 – Consecinţele Unirii Basarabiei cu România.

În cadrul evenimentului va avea loc Ora publică a domnului Ion Negrei, doctor în istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie și Pedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, din 2 000 deține funcția de vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Evenimentul este organizat de Biblioteca Ştiinţifică USARB, Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei, Centrul de Informare al României.

Mărţişor: datini şi obiceiuri de primăvară la români

Legenda românească a mărţişorului, este una plină de farmec şi savoare. Ascultând-o, te şi imaginezi în dimineaţa zilei lui Mărţişor, când ţi se leagă la mână şnurul împletit alb-roşu, ca să fii sănătos şi vioi tot anul.

În vechime la români, pe data de 1 martie, marţisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, lumină-întuneric. Mărţişorul se purta de la 1 martie pâna când se arătau primele semne ale primaverii. Atunci, mărţişorul era legat de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc.

Cei captivaţi de lumea fantasticului sunt aşteptaţi în Centrului de Informare al României unde veţi descoperi carte despre credinţe, superstiţii, mit şi magie în cultura poporului român.

Linkuri utile:

Clubul literar Poesis

Elevii claselor a XII-a ai Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, ghidaţi de Dna Natalia Hariton, profesoară de limbă şi literatură română, în data de 20 februarie s-au întrunit în cadrul clubului literar Poesis discutând despre Caracterul oral al liricii culte „La lilieci” de Marin Sorescu.

Unirea Principatelor Române

24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit. La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman. Cu acest prilej Centrul de Informare al României a organizat expoziţia de carte 24 ianuarie 1859 – Ziua Unirii Principatelor Româneşti. Sunt aşteptaţi toţi doritorii de a-şi cunoaşte istoria neamului.