27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Cu acest prilej în data de 25 martie 2019 la Biblioteca Ştiinţifică USARB se va desfăşura Ora publică 1918 – Consecinţele Unirii Basarabiei cu România.

În cadrul evenimentului va avea loc Ora publică a domnului Ion Negrei, doctor în istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie și Pedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, din 2 000 deține funcția de vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Evenimentul este organizat de Biblioteca Ştiinţifică USARB, Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei, Centrul de Informare al României.

Reclame

Mărţişor: datini şi obiceiuri de primăvară la români

Legenda românească a mărţişorului, este una plină de farmec şi savoare. Ascultând-o, te şi imaginezi în dimineaţa zilei lui Mărţişor, când ţi se leagă la mână şnurul împletit alb-roşu, ca să fii sănătos şi vioi tot anul.

În vechime la români, pe data de 1 martie, marţisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, lumină-întuneric. Mărţişorul se purta de la 1 martie pâna când se arătau primele semne ale primaverii. Atunci, mărţişorul era legat de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc.

Cei captivaţi de lumea fantasticului sunt aşteptaţi în Centrului de Informare al României unde veţi descoperi carte despre credinţe, superstiţii, mit şi magie în cultura poporului român.

Linkuri utile:

Unirea Principatelor Române

24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit. La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman. Cu acest prilej Centrul de Informare al României a organizat expoziţia de carte 24 ianuarie 1859 – Ziua Unirii Principatelor Româneşti. Sunt aşteptaţi toţi doritorii de a-şi cunoaşte istoria neamului.

Eminescu poetul sau mitul?

Ziua Națională a Culturii a servit drept un bun prilej de a aduce un omagiu marelui poet naţional Mihai Eminescu. În data de 16 ianuarie Centru de Informare al României a fost gazda Clubului literar „Poesis”. Membrii acestuia, elevii claselor a XII-a ai Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, ghidaţi de Dna Natalia Hariton profesoară de limbă şi literatură română, l-au omagiat pe Mihai Eminescu printr-un recital de poezie.

Elevii s-au apropiat de Eminescu consultând expoziţiea Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” vernisată în CIR, care a cuprins opera poetului şi „Manuscrisele Mihai Eminescu”, o ediţie în 2 volume, coordonată de academicianul Eugen Simion, Preşedintele Academiei Române, documentele fac parte din colecţia „Carte Rară” a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.

„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie… ”

În data de 15 ianuarie, în România şi Republica Moldova se marcheză Ziua Naţională a Culturii. Această zi are drept scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale autentice, precum şi a personalităţilor artistice din domeniul culturii. Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova şi România este dedicată zilei de naștere a marelui poet Mihai Eminescu (1850-1889), personalitate care definește valorile esențiale ale culturii naționale.

Cu acest prilej în incinta Centrului de Informare al României este organizată expoziţia de documente cu genericul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” ce cuprinde opera şi critica asupra operei marelui poet. Doritorii de a lua act mai îndeaproape cu viaţa şi activitatea poetului pot efectua o călătorie virtuală prin spaţiile Muzeului „Mihai Eminescu” şi Casa memorială „Mihai Eminescu” utilizând resursele electronice din colecţia centrului.

COLINDE, COLINDE!

Sărbătorile de iarnă, îndeosebi Crăciunul la români, reprezentă o adevărată renaştere sufletească, toţi creştinii îşi reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire.
Cu prilejul sărbătorilor de iarnă Centrul de Informare al României Vă urează de sănătate şi fie că frumuseţea iernii, cu dulcele ecou al colindelor şi cu imaginea celor dragi în suflet să Vă aducă împlinire, iubire şi fericire. Sărbători fericite!

Colinde, colinde
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se ‘ntinde
Asemeni oglinzilor.
Şi tremură brazii
Mişcând ramurele,
Căci noaptea de azi-i
Când scântee stelele.
Se bucur copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele…
De dragul Mariei
Şi al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
Mihai Eminescu

EDITURA LITERA ÎN AN CENTENAR

În colecţia Centrului de Informare al României se regăsesc două exemplare a lucrării Arta românească de la origini până în prezent, ediţia a III-a apărută de sub tipar în anul 2017 la editura Litera, Bucureşti cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

Autorul lucrării este Vasile Florea, specialist în istoria artei, unul dintre cei mai compentenţi profesionişti din domeniul artelor plastice, a publicat numeroase cărți, studii și articole privind arta românească și universală.

Prezentul volum reprezintă o sinteză a fenomenului complex al artei de pe teritoriul României începând din preistorie până în zilele noastre. Lucrarea este bogat ilustrată, încercând să dea o imagine de ansamblu cât mai sugestivă și cât mai cuprinzătoare a fenomenului abordat. Pentru o sistematizare a informației, materia volumului este împărțită pe capitole și subcapitole care corespund unor epoci, secole, arte și tehnici artistice.